Studia Antiqua et Archaeologica 26(1): 95–118
Milan KOSTREŠEVIĆ
ABSTRACT
This essay continues the critique of perceived evangelical exceptionalism by providing a detailed study of the genre of biography in antiquity. While some scholars claim that the Gospels were a literary anomaly without clear precedents, we instead claim that they are an innovative variation of the classical biographical tradition. By classifying the Gospels into this generic classification, we work to establish an access to this literature that is historically grounded and does not seek the presumed religious ‘community’ of the author in the rhetorical framework of their writings.
Der vorliegende Aufsatz führt die Kritik des wahrgenommenen Exzeptionalismus der Evangelien fort, indem er eine ausführliche Untersuchung des Genres der Biographie in der Antike bietet. Während einige Gelehrte behaupten, dass die Evangelien eine literarische Anomalie ohne klare Präzedenzfälle waren, behaupten wir stattdessen, dass sie eine innovative Variation der klassischen biographischen Tradition sind. Durch die Einordnung der Evangelien in diese Gattungsklassifizierung arbeiten wir daran, einen Zugang zu dieser Literatur zu etablieren, der historisch begründet ist und nicht die vermutete religiöse „Gemeinschaft” des Autors im rhetorischen Rahmen ihrer Schriften sucht.
Prezentul eseu continuă critica perceperii Excepționalismului Evangheliilor, oferind un studiu detaliat al genului biografiei din antichitate. În timp ce unii savanți susțin că Evangheliile au fost
o anomalie literară fără un precedent clar, noi afirmăm în schimb, că acestea sunt o variație inovatoare
a tradiției biografice clasice. Prin clasificarea Evangheliilor în acest gen, încercăm să stabilim un acces
la această literatură, care este întemeiată istoric și care nu caută presupusa „comunitate” religioasă
a autorului în cadrul retoric a scrierilor sale.
KEYWORDS
Evangelium, Biographie, Xenophon, Äsop, Alexanderroman