Studia Antiqua et Archaeologica 29(1): 71-104
Alexandru CODESCU
ABSTRACT
This paper aims at re-examining the available data regarding the location of ciuitas Ausdecensium in Moesia Inferior, starting from the uncertainty as to the place where was discovered the inscription CIL III 144372 – the famous boundary stone which records the resolution of a land dispute between this ciuitas and a neighbouring population of Dacians. The analysis is focused on some key-elements which could elucidate the relation between ciuitas Ausdecensium and the Thracian strategy Οὐσδικησική recorded by Ptolemy: the fact that we deal with a boundary stone which, therefore, was initially placed at an extremity of the territory belonging to this ciuitas, the fact that this territory extended in the opposite direction, most probably to the south, from the place where the boundary stone was installed, as well as the fact that the interprovincial border between Moesia Inferior and Thracia is considered to have passed north of the Balkans’ range, not very far from Danube’s line, although the exact border route is still debated. All these circumstances lead to the plausible consequence of territorium ciuitatis Ausdecensium reaching the interprovincial borderline. At its turn, this consequence, corroborated with the location in northern Thracia of the strategy Οὐσδικησική, according to Ptolemy’s account, supports the possible contiguity between territorium ciuitatis Ausdecensium and the territory of the strategy Οὐσδικησική. If this hypothesis is accurate, it may shed light on the processes that led to the creation of this ciuitas and, at the same time, could generate the need to be reassessed the opinion that considers this population of southern Thracian origin as having been relocated to Dobruja.
REZUMAT
Acest articol își propune să reexamineze informațiile disponibile cu privire la localizarea în Moesia Inferior a comunității ausdecensilor (ciuitas Ausdecensium), pornind de la incertitudinea locului de descoperire a inscripției CIL III 144372, bine-cunoscuta piatră de hotar care documentează soluționarea unui litigiu funciar între ciuitas Ausdecensium și o populație învecinată de daci. Analiza este focalizată pe câteva elemente-cheie care ar putea elucida raportul dintre ciuitas Ausdecensium și strategia tracică Οὐσδικησική atestată de Ptolemaeus: faptul că avem de a face cu o piatră de hotar, prin urmare inițial plasată la o extremitate a teritoriului acestei ciuitas, faptul că acest teritoriu se întindea în direcția opusă, cel mai probabil spre sud, față de locul unde piatra de hotar a fost instalată, precum și faptul că limita interprovincială dintre Moesia Inferior și Thracia este considerată a fi trecut la nord de linia Balcanilor, nu foarte departe față de Dunăre deși traseul exact al graniței încă este subiect de dezbateri. Aceste circumstanțe conduc spre consecința plauzibilă ca territorium ciuitatis Ausdecensium să fi atins granița interprovincială. La rândul său, această consecință, coroborată cu localizarea strategiei Οὐσδικησική în nordul provinciei Thracia, potrivit relatării lui Ptolemaeus, sprijină posibilitatea existenței unei contiguități între territorium ciuitatis Ausdecensium și teritoriul strategiei Οὐσδικησική. Dacă această ipoteză este corectă, ea poate să aducă lămuriri cu privire la procesul care a condus la apariția acestei ciuitas și, în același timp, poate genera necesitatea de a fi reevaluată opinia potrivit căreia această populație sud-tracică ar fi fost relocată în Dobrogea.
KEYWORDS
CIL III 144372, Moesia Inferior, Thracia, ciuitas Ausdecensium, Οὐσδικησική.