Studia Antiqua et Archaeologica 23(2): 213–225
Policarp HORTOLÀ
ABSTRACT
An ancestral artefact can be defined as any object of natural raw material made by a people following a lifestyle based on foraging and/or basic agriculture or pastoralism. A problem when cataloguing or reporting a research focused on an ancestral artefact is the absence of a fixed chronological terminology encompassing any age. The issue of terminology of age of objects is especially relevant when a researcher wants to study museum collections. Consequently, putting into practice a standardised terminology for ancestral artefacts according to manufacture date is required to avoid misinterpretations, which can even jeopardise legal actions. In this paper, a standardised terminology is presented for such kinds of original artefacts, from prehistory to the present. Subsidiarily, ancestral peoples have been arranged in concordance with the terminology for ancestral artefacts. While this terminology is centred on ancestral artefacts and is primarily addressed to people engaged in museum specimens―from curators to researchers―it is applicable to other collectable objects and, accordingly, also relevant to tribal-art dealers, antiquarians, and cultural heritage legislators.
O problemă în catalogarea sau raportarea unei cercetări axate pe un artefact ancestral este lipsa unei terminologii cronologice fixe care să cuprindă o anumită epocă. Problema terminologiei vârstei obiectelor este deosebit de relevantă atunci când un cercetător dorește să studieze colecții muzeale. În consecință, punerea în practică a unei terminologii standardizate pentru artefactele ancestrale în funcție de data fabricației este necesară pentru a evita interpretările greșite, care pot chiar periclita acțiunile legale. În această lucrare este prezentată o terminologie standardizată pentru astfel de artefacte originale, de la preistorie până în prezent.
KEYWORDS
material culture, ethnography, archaeology, nomenclature, museum studies