Studia Antiqua et Archaeologica 23(1): 37–70
Jordi PEREZ GONZÁLEZ
ABSTRACT
The Italic Peninsula never stood out in antiquity as a rich gold territory. The subsequent Rome’s expansion outside Italy with the conquests of the gold zones of Hispania and Dacia made it possible to directly control the gold resources of these territories. The conquest of the Spanish northeast by Augustus (26–19 BC) gave rise to an authentic unprecedented ‘gold rush’ in Rome and can be seen by the high number of inscriptions related to the characters destined for the making and trading of golden objects in Rome. The different epigraphs reveal the dominance of certain families in the sale and preparation of objects of gold and other metals. At the same time, the inscriptions can help to understand the reality obviated in the literary sources, emphasizing the double moral of the emperor Augustus and his wife Livia. In this line, thanks to the epigraphs we can also highlight some of the commercial areas in Rome, where these gold artisans perform their work.
La Península Itálica nunca destacó en la Antigüedad como un territorio aurífero rico. La posterior expansión de Roma fuera de Italia con las conquistas de las ricas zonas auríferas de Hispania y Dacia posibilitó el control directo de los recursos auríferos de estos territorios. La conquista del noreste peninsular español por parte de Augusto (26–19 a.C.) originó una auténtica ‘fiebre del oro’ en Roma sin precedentes y que podemos constatar por el alto número de inscripciones relacionadas con los personajes destinados a la confección y comercio de objetos de oro en Roma. Los diferentes epígrafes revelan el dominio de ciertas familias en la venta y confección de objetos de oro y otros metales. A la vez, las inscripciones pueden ayudarnos a comprender mejor la realidad obviada en las fuentes literarias, destacando la doble moral del emperador Augusto y su esposa Livia. En esta línea, gracias a los epígrafes también podemos resaltar algunas de las vías o zonas comerciales en Roma donde desempeñaron sus oficios estos comerciantes de oro.
Peninsula Italică nu s-a remarcat în antichitate ca un teritoriu bogat în resurse de aur. Expansiunea ulterioară a Romei în afara Italiei, prin dobândirea zonelor aurifere din Hispania și Dacia, a făcut posibil controlul direct al acestor resurse. Cucerirea părții de nord-est a Spaniei de către Augustus (26–19 î.Hr.) a dat naștere la o autentică „febră a aurului” în Roma, fără precedent, care poate fi probată de numărul mare de inscripții privitoare la personaje implicate în fabricarea și comercializarea obiectelor de aur în Roma. Diferitele inscripții demonstrează perpetuarea și dominația asupra meșteșugului și comerțului cu aur de către anumite familii.
KEYWORDS
aurifices, aurifex, aurarius, aurarii, gold, gold trade, gold mines, goldsmith, urban craftsman.