Studia Antiqua et Archaeologica 25(2): 289–309
Stephan SCHARINGER
ABSTRACT
This article deals with different traditions of the genealogy of Pythagoras of Samos (c. 570–480 BC). It shows how three versions of Pythagoras’s lineage were combined in antiquity. Firstly, Pythagoras could be seen as the son of human parents who themselves descend from Ancaeus, the mythical founder and first king of Samos who is closely connected with both Greek and Near Eastern mythology. Secondly, there is the tradition that Pythagoras was the son of a human mother and Apollo, which goes together with the important role that this deity played in the religion of Pythagoreanism from the very start. Finally, the Pythagorean doctrine of metempsychosis holds another possibility in explaining Pythagoras’s genealogy that connects him directly with the shamanistic motif of the soul-journey. A distinct analysis of the sources shows that the symbiosis of all three traditions was obviously the most common way of explaining Pythagoras’s genealogy.
Acest articol tratează diferite tradiții ale genealogiei lui Pitagora din Samos (c. 570–480 î.Hr.). Se arată modul în care trei versiuni ale liniei lui Pitagora au fost combinate în antichitate. În primul rând, Pitagora ar putea fi văzut ca fiul părinților umani care ei înșiși coboară din Ancaeus, fondatorul mitic și primul rege al lui Samos, strâns legat atât de mitologia greacă, cât și de Orientul Apropiat. În al doilea rând, există tradiția că Pitagora a fost fiul unei mame umane și a lui Apollo, ceea ce este alături de rolul important pe care această zeitate îl joacă în religia pitagoreanului încă de la început. În cele din urmă, doctrina pitagoreică a metempsihozei oferă o altă posibilitate în a explica genealogia lui Pitagora: îl conectează direct cu motivul șamanic al călătoriei sufletului. O analiză distinctă a surselor arată că simbioza celor trei tradiții a fost în mod evident cea mai comună modalitate de explicare a genealogiei lui Pitagora.
KEYWORDS
Pythagoras, Genealogy, Ancaeus, Samos